M-am trezit de dimineață,
Cu un soare mare-n ceașcă
Splendid, galben și rotund
Mi-a zâmbit dar nu în gând.
Îndulcit de poezie,
Val de miere feerie
Elegant se așezară,
Peste umăr, buze,față.
În decorul din pădure,
Inspirată de iubire
O cană de ceai uscat,
E deliciu criponat.
Și în loc de ceai fierbinte,
Gura mi-a adus aminte
De dulcea fragilor,
Savurați lângă izvor .
Culeși vara din cuptor
În amurgul plin de dor,
I-am ținut la adăpost
Pentru foame, pentru post.
Se aude o baladă
Parcă este o chitară,
Frunzele sunt prea uscate
Stau la presă într-o carte.
Un tablou de pus în ramă,
Sau o floare într-o vază
De ai grijă cum trăiești,
Binecuvântări primești.
Scriem viața într-o carte
Anotim cu multe fapte,
Despre cum noi am trăit
Cât urâtam sau iubit.
E povestea frunzelor,
Care vin, trăiesc și mor
De meirea pe pământ,
Omul, adiere-n vânt.
Primăvara înmugurește,
Vara totă el trăiește,
Tomna se maturizează
Iară iarna meditează.
Beau din cana mea de ceai
Toamna amestec cu-n pai,
Soarele mă incălzește
În credinăță mă-ntărește.
Ramona T. Corbu
