Cultură Poezii

Cuvinte dulci



Cuvinte dulci de rose-marin ṣi de migdal
Mi le rosteşti într-un amurg pe înserate,
Sunt dulci ca mierea din paharul de cristal,
Cuvinte dulci în şoaptă, mult visate.


Traiesc în faptă şi-n cuvậnt, emoţia pură ṣi clară
Iar buzele-mi rostesc în gậnd, cuvintele de ceară
Cuvinte dulci romantice ṣi nuferi albi în candelabre,
Şi iar fiori degust acum, din cupele regale.


Mulţimi de ploi revarsă acum căldura de la soare,
Secundele se duc pe rậnd în spaţii milenare
Prin mine trec cuvinte dulci, romantice, pline de viaṭă
Şi vraja ta de Templu Sfănt, e o minune-n plinᾰ varᾰ.

Pe buze ai cuvinte dulci, fineţe şi balsam
Ṣi fericirea e-n cuvậnt ṣi-n viaṭᾰ ca ṣi-n basm,
Obrazul fin tu mi-l săruţi ca şi un porţelan
În braţele fierbinţi mᾰ străngi, atật cật pentr-un an.

Cuvinte dulci, cuvinte dulci, e un refren ce tu mi-l cănţi
Şi te iubesc ca pe un sfănt, ce ştie doar cuvinte dulci,
,, J t̓ aime,, ce mult ador acest cuvậnt, e giuvaer, mᾰrgăritar,
Ṣi dragostea ce ne-o purtăm este un dar cu mare har.


În taină eu dezleg pe rậnd cuvintele nespuse
Hrisovul este scris în Cer, un Înger mi-l aduce
În aur alb e pardosită la altar comoara de credinţă,
Iubire veşnică îmi juri şi un inel în dar la nuntă.

Ramona T. Corbu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *